GTM debug

Clock
Timp necesar pentru citire: 20 min
Calendar
30.4.2025

Pe Drumul Ei: Cum și-a Clădit Trucking Girl Propria Afacere de Transport

Iwona Blecharczyk , cunoscută drept „Trucking Girl”, este una dintre cele mai recunoscute figuri din industria transporturilor din Polonia. A început ca profesoară de engleză, dar pasiunea pentru camioane a determinat-o să devină șofer profesionist. Din 2013, aceasta își împărtășește viața extraordinară de pe drum prin intermediul rețelelor sociale, câștigând simpatie și recunoaștere internațională. În calitate de ambasador al Volvo Trucks și câștigătoare a titlului „Barbie Shero”, ea inspiră femeile din întreaga lume (și nu numai) să-și asculte pasiunile și să-și urmeze cu îndrăzneală visele. Vă invităm la o conversație în care vom privi lumea transporturilor prin ochii uneia dintre cele mai inedite figuri din această industrie.

Pe Drumul Ei: Cum și-a Clădit Trucking Girl Propria Afacere de Transport

Mă bucur să te cunosc, Iwona. Experiența ta în industria transporturilor este enormă. Citind despre tine și urmărindu-te pe rețelele de socializare, oamenii au impresia că drumul pe care l-ai ales este extrem de interesant. Ai putea să împărtășești istoricul tău în această industrie și ce te-a inspirat să îți înființezi propria companie?

Într-adevăr, lucrez în transporturi de 14 ani. Ce m-a determinat să-mi înființez propria companie? Înainte de a începe să conduc, m-am gândit mereu să-mi conduc propria afacere, deși nu știam în ce domeniu să fie. Sunt profesor la bază, dar acest job nu m-a mulțumit. Îmi doream să călătoresc, să cunosc oameni, iar pasiunea mea pentru camioane m-a făcut să aleg transportul drept carieră.

Am decis să lucrez ca șofer timp de un an pentru a învăța industria transporturilor de la zero și abia apoi să mă gândesc să înființez propria mea companie. După acest timp, s-a dovedit că mai aveam multe de învățat. Așa am călătorit în jurul Europei timp de câțiva ani, dezvoltând și documentându-mi munca pe rețelele de socializare. După trei ani, am primit o ofertă de muncă într-o companie poloneză care se ocupa de transportul de mărfuri supradimensionate, ceea ce era visul meu. Am lucrat acolo încă trei ani, dobândind experiență în transportul de încărcături mari, precum palele turbinelor eoliene. Apoi am decis să învăț despre transportul de pe alte continente. Am plecat în Canada și am început să lucrez la o companie de transport care a funcționat și în Statele Unite. Datorită acestui lucru, mi-am realizat visul de a vizita SUA.

Cum a evoluat cariera ta după plecarea în străinătate?

Mi-am dat seama că a conduce un camion frigorific obișnuit și a acumula mulți kilometri, deși era visul meu inițial, nu-mi mai aducea satisfacție. Așa că am început să caut noi provocări. Am acceptat o ofertă de a conduce pe traseele înghețate din Canada, transportând încărcături către minele de diamante. Ulterior, am lucrat în câmpurile petroliere, unde am căpătat experiență în transportul off-road. Când permisul de muncă mi-a expirat, m-am întors în Europa și am continuat să lucrez în transporturi agabaritice.

În paralel, am început să-mi dezvolt și cariera online, vorbind la conferințe și evenimente, unde am abordat subiecte legate de condițiile de muncă ale șoferilor profesioniști. Cu timpul, însă, mi-a devenit tot mai greu să îmbin activitatea profesională cu implicarea în social media. Lipsa de flexibilitate la locul de muncă, împreună cu problemele de sănătate care au început să apară, m-au determinat să fac o schimbare. Am decis să-mi încep propria afacere, pentru a câștiga mai mult control asupra timpului și vieții mele. În ciuda numeroaselor temeri, în al zecelea an de carieră ca șofer, mi-am cumpărat primul camion și am pornit pe drumul antreprenoriatului.

Lansați-vă afacerea fără bătăi de cap

Povestea ta este cu adevărat inspirațională. Ilustrează în mod remarcabil parcursul către acumularea unei vaste experiențe în domeniul transporturilor – atât în rolul de șofer profesionist, cât și în cel de proprietar de companie. Când ai făcut tranziția de la șofer la antreprenor, te-ai temut că noul rol va fi mai dificil decât ți-ai imaginat inițial?

Trebuie să recunosc că, aproape tot timpul, am simțit că nu fac față provocărilor. La început, una dintre cele mai dificile decizii a fost alegerea tipului de set. Deși îmi doream foarte mult un set pentru transporturi specializate, eram conștientă că acest tip de activitate vine la pachet cu multe formalități și costuri ridicate. Așa că am ales un set standard – mai accesibil, mai ușor de întreținut și cu riscuri mai mici. În plus, oferea mai multe oportunități de angajare. Planul inițial a fost să colaborez cu o firmă de expediții. Totuși, lucrurile nu au mers cum speram: au apărut întârzieri și am fost tratată cu superioritate de către patron, care mi-a spus direct că pregătirea contractului durează pentru că îl scrie „ca să-l înțeleagă o blondă”. Atitudinea lui m-a făcut să iau decizia finală: să pornesc pe cont propriu, sub propriul logo, și să devin independentă.

Chiar dacă a fost nevoie de curaj pentru a fi independentă, mi-am asumat acest risc pentru a obține controlul complet asupra propriului meu set. Nu aveam nicio lucrare planificată după ce l-am primit, dar datorită contactelor mele, am primit în sfârșit primele mele comenzi. După ceva timp de colaborare cu diverși clienți, am primit o ofertă de la o mare firmă de transport și expediere din Opole, care mi-a asigurat un loc de muncă permanent timp de doi ani. Decizia de a deveni independentă a fost o adevărată revelație și mi-a oferit oportunitatea de a mă dezvolta profesional.

Poți să vorbești despre provocările de a fi femeie în această industrie? Acesta a fost unul dintre cele mai dificile aspecte la începutul afacerii tale? Au existat și alte dificultăți, cum ar fi probleme formale sau birocratice?

Aș vrea să răspund la această întrebare pentru ca alți șoferi care se gândesc să-și deschidă propria afacere să înțeleagă la ce se înhamă. Înființarea unei companii de transport este o adevărată provocare, în special din cauza costurilor mari – cum ar fi taxele rutiere – dar și din cauza dificultății de a gestiona finanțele, mai ales când plățile întârzie. Formalitățile și documentația trebuie tratate cu maximă seriozitate. O inspecție ratată sau lipsa unor acte esențiale poate duce la pierderea licenței. Un element important este certificatul de competență profesională al transportatorului – acesta ajută nu doar la o mai bună înțelegere a responsabilităților, ci și la evitarea cheltuielilor suplimentare cu personal calificat. Totuși, trebuie spus clar: examenul pentru obținerea acestui certificat este foarte dificil, așa că merită să vă pregătiți temeinic înainte să vă decideți.

Cheltuielile neprevăzute – cum ar fi defecțiunile tehnice sau necesitatea înlocuirii anvelopelor – pot afecta serios bugetul unei companii de transport. În plus, cerințele legale diferă de la o țară la alta, iar nerespectarea acestora, cum ar fi lipsa documentelor originale, poate avea consecințe grave, inclusiv amenzi sau suspendarea activității. De aceea, este esențial să abordezi încă de la început totul cu rigoare: atât partea financiară, cât și organizarea generală a afacerii. O bună planificare și disciplină administrativă pot face diferența atunci când apar situații dificile.

Mai puține riscuri, costuri transparente

În ce mod te-a ajutat experiența profesională anterioară să gestionezi eficient transportul internațional, partea financiară și procesele birocratice ale afacerii tale? Ai sfaturi pentru cei care vor să îmbunătățească aceste aspecte?

Atunci când gestionezi o firmă mică de transport, se întâmplă adesea să călătorești singur și să nu ai angajați la birou din cauza costurilor. De aceea, este esențial să te organizezi eficient de la început. Negocierea este un instrument foarte util – de la fiecare comandă, până la fiecare preț. Dacă nu poți crește tariful, încearcă să reduci termenul de plată sau să organizezi mai multe curse simultan.

Un alt aspect care m-a ajutat mult ca șofer a fost faptul că aveam totul centralizat într-un singur loc – cardul de carburant, taxele rutiere și rambursarea TVA-ului. Totul era integrat cu aplicația, ceea ce a simplificat foarte mult munca. Astfel, nu am mai avut nevoie de laptop sau de stocarea documentelor în format fizic. Am putut trimite facturi și alte documente direct de pe telefon, ceea ce a fost extrem de util.

Consider că este foarte de ajutor să alegi un singur furnizor care oferă servicii integrate, deoarece economisești o cantitate semnificativă de timp și simplifică considerabil procesul de gestionare.

Da, este un sfat excelent, mai ales pentru șoferii care sunt și proprietari de firme. Într-adevăr, pe lângă munca de zi cu zi în camion, există multe alte activități care trebuie coordonate, iar centralizarea serviciilor poate face această gestionare mult mai ușoară și mai eficientă.

Un alt sfat important de reținut este să încercați întotdeauna să ajungeți la o înțelegere clară asupra comenzilor și termenelor de plată, bazându-vă pe o scanare CMR sau o fotografie. În perioadele dificile, multe companii vor încerca să amâne plata, iar unele pot considera termenul de plată de la momentul livrării facturii semnate de persoana responsabilă, nu de la momentul descărcării mărfii. Acest lucru poate adăuga până la 2-3 săptămâni suplimentare la termenul de plată, mai ales dacă șoferul este pe drum în acest timp.

Ai menționat mai multe aspecte financiare. Privind înapoi, ce decizie financiară consideri că a fost cea mai înțeleaptă?

Da, faptul că am colaborat cu un singur furnizor pentru costurile rutiere mi-a oferit oportunitatea de a negocia atât prețul carburantului, cât și termenii de plată. O altă decizie importantă a fost alegerea leasingului în PLN. Când am început să câștig în euro, cursul valutar era favorabil, astfel că am profitat și din vânzarea monedei. Este esențial să ții cont de moneda în care câștigi și cheltuiești, deoarece aceasta poate avea un impact considerabil asupra finanțelor tale. De asemenea, este important să alegi cu grijă asigurarea, nu doar în funcție de preț, ci și în ceea ce privește acoperirea, pentru a evita eventualele surprize neplăcute în caz de accidente.

A existat o decizie care, retrospectiv, s-a dovedit a fi o greșeală sau pe care nu ai fi luat-o din nou?

La început, totul părea în regulă, dar am făcut greșeala de a comanda un al doilea set care era prea greu. Piața transporturilor, care inițial era în creștere, s-a schimbat – numărul de seturi a crescut, iar cererea a scăzut. Mă bazam pe investițiile în fermele eoliene, dar proiectele au întârziat să apară, așa că setul a stat mai mult decât a circulat.

Consultarea cu alte persoane este importantă, dar este bine să verifici informațiile, deoarece zvonurile din industrie adesea nu reflectă realitatea. Este esențial un plan financiar solid – am presupus că în primele 6 luni nu voi înregistra venituri, ceea ce mi-a permis să mențin lichiditatea și să evit problemele legate de plăți.

Aceste informații sunt extrem de valoroase, mai ales în contextul schimbării pieței și al condițiilor politice. Cu siguranță, este esențial să ai acest buffer de siguranță pentru a face față diferitelor situații.

Mai am un sfat, deoarece m-ai întrebat dacă am regrete. Am ales independența, combinând transportul cu marketingul, ceea ce îmi oferă posibilitatea de a urmări diverse obiective, chiar dacă uneori acest lucru afectează rentabilitatea rutei.

Cred că șoferii care caută stabilitate ar avea mai mult de câștigat dintr-un model cu un operator care oferă venituri constante. Conducerea unei afaceri independente poate aduce profituri mari în perioadele bune, dar crizele pot provoca pierderi semnificative.

Un exemplu clar este perioada de după pandemia de COVID-19, când companiile au început să câștige și să investească intens. Din păcate, fiecare boom economic este de obicei de scurtă durată, urmat de o criză. Actuala criză a șocat multe companii, care au fost nevoite să își reducă flotele din cauza scăderii cererii de transport.

Industria transporturilor este instabilă – dacă obțineți profituri bune, este important să le economisiți pentru viitor, deoarece vremurile dificile pot veni pe neașteptate.

Întrebarea următoare se axează pe șoferi. Ce provocări întâmpini în procesul de angajare și gestionare a acestora și ce calități consideri că ar trebui să aibă un șofer de camion bun?

Lucrul în industria transporturilor este provocator și necesită mult angajament și multă responsabilitate. După ce am lucrat ani de zile într-un sistem 4x1, am realizat cât de solicitant poate fi acest domeniu. În calitate de angajator, apreciez serviciile șoferilor de agenție, care, de obicei, sunt conștiincioși, deși au existat și situații cu persoane problematice.

Din perspectiva unui antreprenor, este esențial ca șoferul să înțeleagă specificul profesiei, să fie comunicativ, concentrat pe muncă și să cunoască noțiuni de bază din limbile străine. Rolul său nu se rezumă doar la a conduce, ci include și gestionarea documentelor și a detaliilor care influențează finanțele companiei. Chiar și greșelile minore, cum ar fi o întârziere cauzată de schimbarea unei roți, pot duce la pierderi semnificative. O înțelegere amplă a acestor aspecte este esențială pentru succesul companiei.

M-ar interesa să discutăm despre colaborarea ta cu agențiile. Într-un model în care șoferii nu sunt angajați permanent, fluctuația personalului este, de obicei, mai mare. Cum te ajută agenția să selectezi șoferii potriviți? Stabilești anumite criterii pe care le transmiți agenției, iar aceasta îți recomandă candidați specifici? Cum decurge, mai exact, acest proces?

Colaborez de mult timp cu o agenție care împărtășește aceeași etică a muncii ca și mine. Reprezentantul agenției este un fost șofer care a lucrat pe cont propriu și a avut ocazia să participe la mai multe ture cu echipamentele noastre. Astfel, știam că este o persoană care înțelege perfect valorile companiei noastre și știe ce tip de șofer avem nevoie. În prezent, lucrăm cu 3-4 șoferi pe care îi înlocuim periodic și cu care am construit relații de colaborare pozitive.

Au existat dificultăți sau situații problematice în timpul cooperării cu șoferii angajați?

După un timp, mi-am dat seama că încrederea nu era suficientă, mai ales după incidentul în care două scânduri dispăruseră din camion și nu se putea stabili dacă fuseseră pierdute sau furate. Clienții aveau frecvent nevoie de un set complet, iar stabilirea clară a celor întâmplate devenea dificilă. Șoferul susținea că nu le lăsase în timpul încărcării, însă vehiculul fusese parcat de câteva săptămâni, ceea ce ar fi putut facilita furtul. Pe de o parte, am vrut să am încredere în șofer, dar, pe de altă parte, știu că atunci când ești obosit și grăbit, pot apărea greșeli. Am experimentat asta și eu, ca șofer.

După acea situație, am început să facem fotografii ale stării tehnice și am implementat un program care ne-a simplificat mult procesul. În cele din urmă, totul a devenit mult mai clar și organizat.

Ce software sau instrumente digitale utilizezi în activitatea ta de zi cu zi? Care dintre acestea te ajută să faci față tuturor provocărilor cotidiene?

Instrumentul meu de bază este aplicația Eurowag. De la început, verific zilnic starea lucrurilor: unde se află mașinile pe traseu, câte ore au lucrat șoferii și dacă există facturi de plătit, iar problemele legate de contabilitate sunt bine gestionate. Contabila mea poate descărca facturile de pe portalul clienților Eurowag, la care are acces administrativ, și poate introduce transferurile bancare, pe care le aprob la momentul potrivit. De multe ori, este mai rapid să mă conectez la aplicația Eurowag decât la bancă pentru a verifica dacă sunt aprobări restante.

Pentru angajații de la birou, oferim un pachet care include Microsoft Office și Fire TMS, un instrument ce ajută la organizarea comenzilor, calcularea profitabilității și monitorizarea costurilor, kilometrajului și taxelor. De asemenea, permite înregistrarea modificărilor de rută, un aspect esențial în calculul transportului specializat, unde kilometrajul neutilizat și taxele rutiere au un impact semnificativ asupra evaluării costurilor.

În plus, această platformă permite gestionarea inspecțiilor tehnice, tahografelor, legalizărilor și echipamentelor, cum ar fi stingătoarele. Aceste detalii mici necesită o atenție deosebită pentru a preveni eventualele pierderi.

Așadar, după cum menționezi, aceste tehnologii îți permit să gestionezi și detalii precum stingătoarele sau inspecțiile. Deși par lucruri mici, acestea pot provoca probleme semnificative pe termen lung dacă nu sunt atent monitorizate.

Așa este în transport – muncești din greu, te confrunți cu dificultăți, iar dacă ratezi ceva, poți pierde profitul acumulat pe câteva luni. Este esențial să fii atent la fiecare detaliu, iar la început, toată lumea crede că va reuși să le țină minte pe toate. Însă, pe măsură ce sarcinile se acumulează, devine din ce în ce mai greu să le gestionezi. La un moment dat, te trezești într-o situație în care mintea ta este copleșită de prea multe taskuri, iar totul riscă să se destrame.

Ai menționat situații și experiențe tot mai puțin stereotipe din industria logistică poloneză. Au existat momente amuzante care ți s-au întâmplat în rolul de antreprenor?

Nu știu dacă aș spune că a fost amuzant, dar mi-a adus aminte de o întâmplare din Sicilia. Călătoream cu mărfuri periculoase și trebuia să iau un feribot. Ajungând în port, am observat că erau două companii de transport maritim. M-am dus să cumpăr un bilet, iar un bărbat s-a apropiat și a început să inspecteze camionul. Deodată, mi-a spus că nu mă vor lua la bord pentru că camionul nu avea cârlige pentru a atașa trusa de feribot, care trebuia să fie prezentă pentru a lega trusa de podeaua navei în caz de furtună. Totuși, un prieten care călătorea frecvent cu astfel de încărcături mi-a spus că nu a avut niciodată probleme, deoarece nu a plătit niciodată o taxă suplimentară. În ciuda încercărilor de a-l convinge, nu am reușit, așa că m-am dus la alt transportator.

Acolo, însă, mi s-a spus că voi plăti 750 € pentru bilet, o sumă mult mai mare. Am decis să contactez agenția de transport pentru ajutor. Am reușit să găsim un bilet printr-o companie poloneză, care mi-a oferit biletul pentru 400 €. Am plătit, dar s-a dovedit că intermediarul care vânduse biletul s-a retras imediat ce au aflat că sunt eu. Mi-au returnat banii și mi-au spus că nu mă vor lua la bord pentru acea sumă, ci doar pentru 750 €. Din fericire, atunci mi-a scris un prieten care avea experiență cu un alt port. Acolo am plătit doar 350 € pentru traversarea dus-întors. A trebuit doar să aștept 2-3 ore, deoarece feriboturile circulau mai rar, dar nu a fost nicio problemă să mă ia la bord. Și asta a fost o poveste amuzantă, deși puțin costisitoare.

Totuși, această poveste te face să realizezi că ești mult mai vigilentă decât bărbații în această afacere, cred, poate chiar de cinci ori mai mult.

În Sicilia și în sudul Italiei, este destul de frecvent ca prețurile să depindă de felul în care suntem percepuți. De exemplu, într-o benzinărie, am plătit 20 de euro pentru o cafea, o chiflă și o apă. După un timp, angajatul a observat că sunt șofer de camion și și-a cerut scuze, oferindu-mi o cutie de apă gratuită pentru că plătisem prea mult. Am avut și alte situații similare, cum ar fi când am plătit 30€ pentru niște cookie-uri „ediție specială”, deși la momentul respectiv am refuzat această „exclusivitate”. (râde)

Standard.

Da, trebuie doar să fii atent la detaliile transportului.

Spui că încă călătorești mult, ești un șofer activ și îți administrezi și rețelele de socializare. Urmezi trasee mai lungi, care sunt adesea solicitante, având în vedere că trebuie să îmbini munca cu viața personală și timpul liber. Ai vreun sfat despre cum să gestionezi acest echilibru și stresul asociat?

Sincer, mi-ar plăcea să găsesc și eu o rețetă pentru asta, pentru că nu mă descurc deloc. Aș putea munci la nesfârșit. Dar încerc să învăț cum să opresc acest ritm. După toți acești ani, încă nu este ușor. Încerc să păstrez un echilibru între viața profesională și cea personală, împărțindu-mi timpul în jumătate în fiecare lună – jumătate din timp sunt pe drum, iar jumătate acasă. Totuși, încă nu mi se pare natural.

În ceea ce privește stresul, nu am nici o rețetă clară pentru a-l gestiona. Încerc cumva să trăiesc cu el. În industria transporturilor, suntem cu toții sub presiune, pentru că această criză a durat mai mult decât ne-am fi așteptat. Transportatorii tradiționali o compară cu cea din 2008, iar unii spun că este chiar mai gravă, fără nicio perspectivă de sfârșit. Astfel, stresul în industrie este acum la un nivel maxim.

Cum să te descurci cu asta? Nu știu. Eu fac exerciții fizice constant, așa că, având propria firmă de transport, lucrez de 2-3 ori pe săptămână cu un antrenor prin apel video. Înainte, când lucram la o scară mai mare, aveam multă muncă fizică și nu aveam probleme cu spatele, pentru că eram mereu în mișcare. Însă, în transportul standard, unde călătoresc 9 ore pe zi, după doar trei luni am început să am dureri mari de spate. Cred că exercițiul fizic este esențial pentru sănătatea fizică, dar și pentru sănătatea mentală, pentru că, din păcate, stresul din industrie nu pare să scadă, ci dimpotrivă, doar crește.

Cred că acesta este un început bun. Având în vedere orele petrecute la volan și stresul asociat, este esențial să investești într-o activitate fizică regulată.

Da, uneori stresul și incertitudinea viitorului mă paralizează atât de mult încât nici nu am chef să fac mișcare. Totuși, când mă forțez să o fac, imediat totul devine mai ușor. Așa îmi dau seama că frica nu este decât o iluzie.

Când mă simt copleșită de frică, mă simt blocată complet. Nu știu ce să fac, așa că de obicei iau telefonul și o sun pe sora mea. Cu ajutorul sfaturilor ei, reușesc să găsesc puterea de a merge mai departe.

Deci sprijinul unei persoane de încredere este cu adevărat important.

Da.

Am discutat despre multe din etapele și aspectele unei afacerii. Dacă ai avea ocazia să schimbi un aspect al industriei transporturilor, care ar fi acesta?

Una dintre principalele probleme din transporturi este numărul excesiv de intermediari. Adesea, marfa trece prin mai mulți expeditori, ceea ce diminuează marja de profit pentru transportatori. Reducerea acestora la doi ar putea îmbunătăți considerabil situația. Totuși, eliminarea completă a expedierii nu este realistă din cauza volumelor mari de transporturi. Este necesar ca operatorii să aibă programe adecvate, facilități și personal calificat, care să externalizeze sarcinile către transportatori. Însă prea multe redirecționări duc la câștiguri pentru unii, fără un efort real.

De asemenea, condițiile de muncă ale șoferilor sunt departe de a fi ideale. Accesul la facilități sanitare curate în Europa, în special, rămâne insuficient. Dacă această situație nu se îmbunătățește, tineretul nu va mai dori să urmeze profesia de șofer, ceea ce va agrava criza deficitului de forță de muncă.

Cum percepi tânăra generație de șoferi în ceea ce privește cerințele legate de condițiile de muncă? Cum ai compara șoferii mai în vârstă cu cei mai tineri, având în vedere schimbările recente? Crezi că este mai dificil să-i motivezi pe tinerii șoferi să aleagă această profesie?

Statisticile arată că doar 8% dintre șoferii activi au vârsta sub 25 de ani, ceea ce evidențiază un interes scăzut pentru această profesie. În opinia mea, aceștia pot fi considerați mai exigenți, dar într-un sens pozitiv.

Ce înseamnă, de fapt, a fi exigent? O persoană care lucrează ar trebui să aibă acces la facilități de bază, precum toalete curate, apă potabilă, apă caldă și posibilitatea de a se spăla. Nu vorbim de pretenții exagerate, ci de nevoi fundamentale. Nu cred că este nimic de reproșat în acest sens.

Este posibil ca tânăra generație, prin impunerea unor noi cerințe, să joace un rol în implementarea schimbărilor de care vorbești și care sunt necesare atât în Polonia, cât și în întreaga Europă.

În Polonia, condițiile sunt excelente. În schimb, în cele mai dezvoltate țări occidentale, situația este mai dificilă, din cauza infrastructurii învechite. Pe de altă parte, Polonia se află într-o perioadă de modernizare semnificativă.

Ne apropiem de final – ce urmează? Care sunt următorii pași pentru compania ta? Ai planuri interesante pentru viitor, pentru lunile și anii ce vor veni? Le poți împărtăși?

De obicei, am preferat să vorbesc despre planurile mele doar după ce acestea au fost deja puse în aplicare, așa cum a fost cu proiectele Volvi sau Volveg. Însă, pe măsură ce compania a crescut, mi-am schimbat abordarea – acum planific și anticipez mult mai mult, în loc să mă bazez pe noroc. Acum sunt la 75% din drum până la semnarea unor contracte importante, dar prefer să nu vorbesc despre acestea până nu sunt finalizate, pentru a nu risca nimic. În a doua jumătate a anului, mă aștept la ceva extraordinar care m-a surprins deja, dar prefer să păstrez detaliile pentru moment. Oricum, nu voi sta pe loc, pentru că dezvoltarea continuă este esențială.

Îți doresc din toată inima ca toate aceste planuri să devină realitate. Abia așteptăm să vedem ce urmează pentru tine. Îți mulțumesc mult pentru acest interviu.

Și eu îți mulțumesc.